A mossa
L'associu Terra di u Cumunu hè stata creata in u 2019 cù u sustegnu di parechji associ è persone di tutta a Corsica. Travaglia cù u Centru di Prumuzione Suciale (CPS) in Corti induve hà u so scagnu.
L'associu
L'associu hè gestita da un cunsigliu d'amministrazione di 10 membri chi si riunisce tutti i 2 mesi.
Ind'è u cunsigliu d'amministrazione c'hè un cumitatu direttivu chi si riunisce tutte e 3 settimane cù l'animatore territoriale pè travaglià annant'à i prugetti in anda.
U cunsigliu hè cumpostu da persone basate in tutta a Corsica cù cumpetenze cumplementarie.
Face parte di a federazione Terre de Liens chi unisce 19 associ in tutta a Francia.
A federazione
A federazione Terre de Liens - creata in u 2003 - raggruppa 19 associ territoriali chi mettenu in ballu u prugettu Terre de Liens chi consiste à :
- accumpagnà i candidati à l'installazione è i pruprietari di terre agricule
- cunsiglià e cullettività territuriali
- sensibilizà a sucetà è l'instituzioni
- mette in leia i cullaboratori
A Federazione travaglià cù l'educazione populare cù u so urganismu di furmazione certificatu. Diffunde e so risorse è arnesi, tesse cullaborazioni cù u mondu di a ricerca è l'attori di u terrenu è purta a parole pulitica à u nivellu naziunale è internaziunale.
Hè ricunusciuta cume 'Organisme national à vocation agricole et rural' (ONVAR) da u ministeru di l'agricultura è travaglia cù 'Initiative pour une agriculture citoyenne et territoriale' (InPACT), una rete di 10 urganizazioni chi prumovenu un'alternativa à u sistema agricula attuale.
A guvernanza di a federazione riposa annant'à :
- un cunsigliu d'amministrazione chi ri riunisce quattru volte à l'annu cù l'amministratori di l'associ territuriali
- un scagnu di 7 amministratori
Ci sò cummisioni di travagliu tematicu chi alimentanu a riflessione : mossa citatina, stallazione è tramandera agricula, travagliu cù e culletività, rilazioni cù a SAFER...
A Fundaria
A Fundaria Terre de Liens fù creata pè cumprà terreni è riduce l'inciampi à l'accessu a e terre agricule. I terreni sò messi in affittu à paisani chì sviluppanu una agricultura biulogica, paisana è di vicinanza.
Pè cumprà i terreni, a Fundaria utiliza u so capitale, fattu d'azzioni sulidarie è u risparmiu citatinu è d'istituzioni private.
Diventandu pruprietariu di i terrenu, a Fundaria s'ingagia a priservà e terre à long'anda pè mantene a so vucazione agricula è e pratiche agricule virtuose.
I terreni sò i risultati cuncreti di u prugettu Terre de Liens. Sti lochi è i paisani chi ci travaglianu, sò a prova chi u nostru ideale hè pussibile.
A fundazione
A Fundazione Terre de Liens hà pè missione di priservà u nostru patrimoniu agriculu pè sempre. Pò riceve doni di terreni o lascite, è dinù cumprà terre cù i doni di i citatini, u mecenatu d'intraprese o cullaburazioni cù cullettività. Garantisce un usu rispunsevule di i lochi stallandu paisani cù pratiche virtuose chì rispettanu l'ambiu.
Prima creata cù a forma di un fondu di dutazione in u 2009, hè in u 2013 ch'ella si cuncretizà pè assicurà a priservazione di e terre agricule pè e ghjenerazioni à vene.
Oghje, quand'ella ripiglia o compra un terrenu, a fundazione affitta à i paisani cù cundizioni di rispettu di l'ambiu. Mette in valore i terreni pè fane lochi esemplari (biodiversità, qualità di l'acqua, zone umide, energie rinuvellevule...). Di sta manera, pò garantisce à u vendidore o a e cullettività chi sti terreni facenu parte d'una andatura rispettosa di a terra.
Fundazione d'utilità publica
Ricunusciuta d'utilità publica, hà un statutu chì li dà una grande perennità è garantisce una ghjistione disinteressatu di e terre chì hà ripigliatu o chì compra, cù u solu scopu di priservà a terra chì nutrisce.
Hè l'unica fundazione in Francia in u duminiu di a priservazione di u patrimoniu fundariu agricula. Accoglie altre fundazioni sott'à u so scudu, è trasmette e so spertizia à i filantropi ch'anu un ugettivu suciale cunformu à u soiu.
U cunsigliu d'amministrazione di a fundazione hè cumpostu di 12 amministratori benevuli ripartiti in 3 gruppi di 4 persone :
- i membri fundadori
- e personalità qualificate
- i cullaboratori instituzionali qualificati
Ci sò cummisioni di travagliu tematicu chi alimentanu a riflessione : mossa citatina, stallazione è tramandera agricula, travagliu cù e culletività, rilazioni cù a SAFER...
U centru di furmazione
U centru di furmazione di Terre de Liens prupone furmazioni destinate à quelli chi facenu campà a mossa : i benevuli, salariati, vuluntari in serviziu civicu, i stazianti, e persone d'altre intraprese ch'aiutanu Terre de Liens cù e so cumpetenze.
Ainsi le Centre de Formation et le Centre de ressources sont les deux creusets qui permettent de sensibiliser, documenter, inspirer et outiller toute personne souhaitant s’engager pour la préservation des terres agricoles.
A nostra pedagugia d'educazione populare hè basata annant'à tre nuzioni :
- utilizà a sperienza di i participenti pè pudè evuluà.
- favorisce e cunnuscenze à l'internu di a mossa Terre de Liens
- facilità a participazione di i stazianti cume attori di a so propria furmazione
Dapoi parechji anni impegnata in a prufessiunalizazzione di a squatra amministrativa è pedagugica, u centru di furmazione risponde à l'ubligazioni di a furmazione prufessionale è hè certificata QUALIOPI.